Potrivit AFP, condiția pusă de Weber ar fi ca săptămâna viitoare să fie ales în funcția de președinte al Parlamentului European, ceea ce implică o susținere și din partea socialiștilor și a centriștilor.

Retragerea sa îi va da posibilitatea actualului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, candidatul social-democraților, să încerce să obțină majoritatea atât în Consiliu, cât și în Parlamentul European pentru a ocupa postul de președinte al CE.

Potrivit declarațiilor pentru AFP ale unor responsabili implicați în negocieri, soaicl-democrații s-au angajat să susțină alegerea lui Manfred Weber la PE, dar au acceptat o altă cerință a PPE, președinția Consiliului, asigurându-se astfel că partidul de dreapta, al cărui sprijin este indispensabil, se va alinia în spatele lui Timmermans.

Manfred Weber ar putea să-și anunțe retragerea astăzi, imediat ce se va asigura că liderii celorlalte familii politice vor aprobat „deal-ul” cu Angela Merkel, scrie G4Media.ro.

De altfel, cancelarul german a discutat despre retragerea acestuia cu omologii europeni, francezul Emmanuel Macron, spaniolul Pedro Sanchez și olandezul Mark Rutte, prezenți la summitul G20 de la Osaka.

Acordul urmează să fie încheiat la summitul de duminică seara și comunicat șefilor grupurilor politice pentru alegerea președintelui Parlamentului European, săptămâna viitoare, la Strasbourg.

Emmanuel Macron s-a declarat foarte optimist la Osaka. „Vom avea cele trei nume care depind de noi”, a dat asigurări acesta.

În afara președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului, postul de șef al diplomației europene trebuie de asemenea atribuit, respectând paritatea și echilibrele georgrafice.

Conform surselor AFP, liberalii blochează acordul, reclamând și ei președinția Consiliului european.

Două nume sunt menţionate în prezent pentru acest post: cel al preşedintelui român Klaus Iohannis, membru PPE, şi cel al premierului belgian Charles Michel pentru liberali.

Bulgăroaica Kristalina Georgieva, de la PPE, este menţionată pentru diplomaţia europeană, post pentru care liberalii nu au avansat niciun nume.

În ceea ce o priveşte pe liberala daneză Margrethe Vestager, figură importantă a actualei Comisii, ea ar putea deveni prima prim-vicepreşedintă a Executivului de la Bruxelles, ceea ce ar echilibra repartizarea posturilor.

Pentru a câştiga, Frans Timmermans va trebui să treacă de ostilitatea a cinci ţări: cele patru membre al grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia) şi Italia.

Dacă olandezul va eşua, mai mulţi responsabili europeni au avertizat că Margrethe Vestager, candidata liberală pentru preşedinţia Comisiei, nu va obţine sprijinul PPE şi nici pe cel al social-democraţilor, astfel că PPE va încerca să propună atunci un alt candidat.