Cercetători din Rusia au descoperit un os masiv fosilizat din scheletul coapsei în timpul unor săpături efectuate în peştera Taurida, din peninsula Crimeea, pe coasta nordică a Mării Negre, la circa 350 de kilometri în linie dreaptă de România. Este pentru prima dată când o pasăre atât de mare a fost descoperită în emisfera nordică.

Osul femur, lung de 40 de cm, a fost analizat împreună cu altele mai mici, descoperite împreună cu el, iar paleontologii au constatat astfel că au o vechime între 1,5 şi 1,8 milioane de ani, sugerând că aceste păsări erau parte a veţii sălbatice locale când Homo erectus, un strămoş al oamenilor moderni, a ajuns în Europa cu 1,2 milioane de ani în urmă.

Cercetătorii cred că păsările uriaşe au fost, de asemenea, o sursă valoroasă de carne, oase, pene şi coji de ouă pentru primii oameni care s-au aşezat în zonă.

Nikita Zelenkov, paleontolog la Academia de Ştiinţe din Rusia, a afirmat că, în momentul în care a primit osul coapsei pentru a-l analiza, a crezut că aparţine unei păsări-elefant dispărute de mult din Madagascar. „Nicio pasăre de asemenea dimensiune nu a mai fost raportată din Europa”, a afirmat el.

Analizele au arătat, însă, că cel mai probabil pasărea aparţinea unei vechi specii numite Pachystruthio dmanisensis, o pasăre îndesată şi care nu putea zbura şi care ajungea la o înălţime de până la 3,5 metri.

Pe baza măsurătorilor osului femurului, oamenii de ştiinţă au calculat că pasărea cântărea 450 kg, fiind de două ori mai grea decât cea mai mare Moa, dispărută din Noua Zeelandă, de trei ori mai grea decât cele mai mari păsări din prezent, struţii, şi aproape cântărind la fel ca un urs polar adult. Descoperirea şi rezultatul analizei oaselor au fost descrise în ultimul număr al Journal of Vertebrate Paleontology.

Paleontologul Nikita Zelenkov afirmă că nu a reuşit să îşi dea seama când au dispărut, „dar, cel mai probabil, nu au supravieţuit mai târziu de acum 1,2 milioane de ani”. „Acestea ar fi fost văzute de diverşi oameni Homo erectus”, a subliniat Zelenkov.

În ciuda mărimii sale, pasărea de deplasa rapid datorită oaselor sale lungi şi subţiri. Alte descoperiri făcute în peşteră arată că aceasta a trăit alături de prădători remarcabili ai Epocii de gheaţă, de la pisica cu dinţi-sabie la alţi carnivori, inclusiv gheparzi şi hiene uriaşe. Toţi puteau să vâneze prăzi la fel de mari ca mamuţii.

Peştera Taurida, unde au fost găsite oasele păsării uriaşe, a fost descoperită anul trecut în timpul lucrărilor de construcţie a unei autostrăzi care va lega Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, de Kerci, un oraş din estul peninsulei. Excavările în acest sit au scos la iveală şi rămăşiţe fosilizate ale unui bizon şi unui mamut. Săpăturile în peştera Taurida vor continua, scrie Descoperă.ro.

Referitor la pasărea gigant, Nikita Zelenkov afirmă că, deşi nu există încă dovezi, este posibil ca ea să fi fost răspândită în mai multe teritorii occidentale.